Bulimia de marketing se manifesta printr-o foame de marketing incredibila pe care specialistii, profesionistii, dar si novicii in domeniu o au, de un aport de informatii care ne bombardeaza, pe care il inghitim dar nu mai reusim sa il si asimilam corect.
Se publica carti, se reediteaza carti, se scriu articole, forumuri, bloguri, se realizeaza emisiuni specializate, apar scenarii de film despre viata profesionala a unor oameni de marketing, se organizeaza conferinte, iar lista poate continua. In 0,7 secunde, Google mi-a intors 686 000 000 de hituri pentru "marketing" si nici nu vreau sa ma joc cu cuvinte cheie din domeniu sa vad cate site-uri sunt disponibile si pentru fiecare capitol.
Marketingul este omniprezent. Toata lumea e interesata de marketing, toata lumea se pricepe (ca si la politica si fotbal), toti au idei. Iar pentru cine are ochiul format, el chiar este omniprezent.
Poate este doar o senzatie pe care o am in ultima vreme, dar generatia noastra de marketeri are un comportament fata de marketing ca adolescentii fata de junk food.
Consumam Junk Marketing. Ingeram marketing in cantitati mari si din ce in ce mai mari. Informatia pe care o primim, este procesata, tocata, adaptata, nisata si imbogatita cu ingrediente si mirodenii din cele mai variate si uneori artificiale. Ni se serveste marketingul la portii simple, in pachete combo- cu alte bonusuri, in pachete de familie si chiar in varianta en-gros sau pachete mamut.
Gasim marketing la toate colturile de strada sau la distanta de un click. Continutul este asa de usor asimilabil si digerabil incat dupa ce ai terminat, mai vrei o portie.
Ceea ce ai ingerat se sedimenteaza in timp si grasimea de marketing se depune. Grasimea reprezinta acele idei fixe si concepte care nu sunt corect intelese si care influenteaza modul nostru de a face marketing, care se aduna si se aglomereaza in memoria noastra, invaluind informatiile stocate si facandu-ne sa uitam sau sa ignoram elementele esentiale, de baza.
Gasim junk marketing in varianta clasica sau in variante noi si imbunatatile, interpretate, redefinite asa cum poti gasi burgeri vegetarieni si maioneza light. Pozitionarea lui Trout si Ries este o carte foarte interesanta. Dar apoi au produs si junk – Focus, Noua pozitionare – variatiuni pe aceeasi tema. Ne-a placut prima, le citim si pe celelalte. Vaca mov a lui Godin este o carte despre o caracteristica a produselor de succes – ca sunt remarcabile. Chiar daca in marketing a fi remarcabil este o trasatura dorita, despre asta se scrie in toate cartile marketingului clasic, e un subiect abordat in capitole de produs, de comunicare si este relativ modul nostru de a evalua un marketing bun.
Este junk marketing cand inventam inca un concept sa spunem acelasi lucru, cand scriem carti pe baza unui singur paragraf dintr-o carte de marketing clasic. Este vreo diferenta iesentiala intre vaca mov si USP sau avantajul competitiv? E junk cand ajungem sa invatam cuvinte voi si ne schimbam vocabularul pe baza titlului unei carti – (facem afaceri funky, caci au scris unii o carte despre noile evolutii ale mediului de afaceri, iar funky se refera la acele afaceri care s-au adaptat la meniu. Dar din start, marketingul si managementul ne invata sa adaptam activitatea companiei micro si macromediului- de-aia facem marketing) E junk cand scriem o carte de 120 de pagini despre o caracteristica a unui produs (ca e remarcabil), sau una de 300 de pagini despre adaptarea la mediu.
Marketingul clasic ne da o bucata simpla de carne proaspata, preparata bine, intr-o combinatie naturala de ingrediente care fac parte din aceeasi bucatarie, fara adaos de prea multe mirodenii, ca sa putem simti gustul de baza. Vaca mov, sau Funnky business, sau Focus, si multe altele iau acea bucata de carne si o toaca, apoi adauga grasime, tot felul de mirodenii, mult ulei ca sa creasca volumul si sa incapa toti aditivii, si au acum un castron mare de substanta pe care o denumesc noua carne si care acum miroase puternic si apetisant, arata bine, este impachetata frumos, e gata la minut si o mananci imediat. Un burger costa mai putin decat un muschi file la un restaurant clasic, dar cel mult o zecime din cantitatea burgerului reprezinta carne pura, deci costul pe gram de carne este mult mai mare.
Si cum consumam atat de mult si de des, avem senzatia ca aportul adus cunostintelor noastre este de calitate, ca alegem corect, bazat pe aspect si perceptia eronata de nou. Adaugand cantitati mult prea mari de junk, fara sa lasam timp si spatiu organismului sa le proceseze, ajungem la senzatia de respingere – marketingul da pe dinafara.
Fie facem o pauza de dezintoxicare si nu mai vrem sa auzim de marketing, branding, pozitionare, target, nise. Suntem ametiti de atatea variatiuni conceptuale pe aceeasi tema- funky, buzz, vaca mov, karaoke etc.
Fie incercam sa ne schimbam stilul de consum de marketing. Invatam sa selectam materialele care chiar aduc informatii noi, care chiar ne ajuta in performanta noastra si prin care intelegem esenta in mod clar.
Pe piata nu exista doar junk marketing. Exista si healthy marketing. Sa consultam, deci, un nutritionist de marketing. Exista oare?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
daca ai o parere, exprima-te