Eu nu injur.
Cea mai rea injurie pe care o mai folosesc, foarte rar si doar la volan, e “imi bag picioarele in gura ta”… care vizual nu e chiar asa de rea.
De ce nu injur? Nu ca as fi o mironosita (veti vedea ca nu-s), dar:
1. Am scapat de Dacie cu ani in urma si m-am linistit cand am inceput sa conduc o masina mai putin stresanta, si
2. Pentru ca vizualizez. (imi traduc in imagini sensul real al cuvintelor exprimate, iar asta ma impiedica sa verbalizez injuratura)
Incercati exercitiul asta si ma veti intelege perfect. Luati o injurie dintre cele clasice… poate alea adresate mamei, sau oricare. Uitati-va la persoanele implicate - cel care verbalizeaza injuria si cel care o primeste (emitatorul si receptorul mesajului), imaginati-va cum ar arata mama receptorului si cum ar arata emitatorul facand ce propune sa faca cu mama receptorului. Nu e asa ca in loc sa va enervati, va vine sa radeti? Daca mie mi-ar zice cineva ca vrea sa aiba relatii sexuale cu stramosii mamei mele, care sunt morti demult, ce sa inteleg? Ca e imbecil sau necrofil? Niciuna din variante nu il avantajeaza.. Sau alt exemplu: un barbat ii zice altuia ca ii va face ceva de natura sexuala. Ala este homosexual sau doar s-a indragostit in momentul respectiv? Pe mine ma amuza.
Deci dragi cetateni vorbitori de diferite forme ale limbii romane: cand injurati, va declarati propria prostie sau perversitate. Imaginati-va cum ar arata injuratura si verificati daca mai vreti sa o exprimati. Daca da, atunci e ok… sau, treaba voastra.
Teoria asta a mea e veche… adica este explicatia pentru care eu nu am injurat in ultimii 10 ani si de ce nu prea ma ating injuraturile. La fel cum explica si de ce unor persoane chiar nu le sta bines a injure. Unii prieteni mai fac misto de mine si ma mai provoaca cu “ia vizualizeaza ceva!” (adica imi sugereaza ca mi-ar fi adresat ceva ce eu as putea vizualiza, dar se abtin), … ei au inteles si nu vor sa ii cred homosexuali, necrofili, zoofili si asa mai departe. Adica cred ca nu vor sa rad de ei de fiecare data cand ii vad sau sa ma tem de ei…
Dar, sistemul asta anti-cuvinte-urate, este uneori foarte ciudat. Si aici nu ma refer la injuraturi. Iata o ciudatenie a limbii noastre, care de fapt a fost declansatorul postarii de fata. (daca sunteti mai sensibili, opriti-va din citit ianinte de urmatorul paragraf)
```
Mi-am amintit o concluzie. Nu stiu a cui si nici cu ce ocazie am perceput-o. Nu stiu nici cum de mi-a venit mie in cap dar iata teroria: “oamenii se impart in doua categorii – unii care mananca cacat si altii care il inghit”. Mie mi se pare ingrozitor din punct de vedere vizual. Astea sunt expresii clasice ale limbii romane care s-ar traduce: unii mint si altii cred. Mi se pare foarte dura treaba. Deci: mananci cacat=minti; inghiti cacat=crezi; ai mancat cacat=esti norocos … deci cei care mint sunt niste norocosi atunci cand sunt crezuti. Problema e ca cei care nu au mancat, nu sunt norocosi si inghit. ... Nu mai dezvolt ca ati inteles.
Cea mai rea injurie pe care o mai folosesc, foarte rar si doar la volan, e “imi bag picioarele in gura ta”… care vizual nu e chiar asa de rea.
De ce nu injur? Nu ca as fi o mironosita (veti vedea ca nu-s), dar:
1. Am scapat de Dacie cu ani in urma si m-am linistit cand am inceput sa conduc o masina mai putin stresanta, si
2. Pentru ca vizualizez. (imi traduc in imagini sensul real al cuvintelor exprimate, iar asta ma impiedica sa verbalizez injuratura)
Incercati exercitiul asta si ma veti intelege perfect. Luati o injurie dintre cele clasice… poate alea adresate mamei, sau oricare. Uitati-va la persoanele implicate - cel care verbalizeaza injuria si cel care o primeste (emitatorul si receptorul mesajului), imaginati-va cum ar arata mama receptorului si cum ar arata emitatorul facand ce propune sa faca cu mama receptorului. Nu e asa ca in loc sa va enervati, va vine sa radeti? Daca mie mi-ar zice cineva ca vrea sa aiba relatii sexuale cu stramosii mamei mele, care sunt morti demult, ce sa inteleg? Ca e imbecil sau necrofil? Niciuna din variante nu il avantajeaza.. Sau alt exemplu: un barbat ii zice altuia ca ii va face ceva de natura sexuala. Ala este homosexual sau doar s-a indragostit in momentul respectiv? Pe mine ma amuza.
Deci dragi cetateni vorbitori de diferite forme ale limbii romane: cand injurati, va declarati propria prostie sau perversitate. Imaginati-va cum ar arata injuratura si verificati daca mai vreti sa o exprimati. Daca da, atunci e ok… sau, treaba voastra.
Teoria asta a mea e veche… adica este explicatia pentru care eu nu am injurat in ultimii 10 ani si de ce nu prea ma ating injuraturile. La fel cum explica si de ce unor persoane chiar nu le sta bines a injure. Unii prieteni mai fac misto de mine si ma mai provoaca cu “ia vizualizeaza ceva!” (adica imi sugereaza ca mi-ar fi adresat ceva ce eu as putea vizualiza, dar se abtin), … ei au inteles si nu vor sa ii cred homosexuali, necrofili, zoofili si asa mai departe. Adica cred ca nu vor sa rad de ei de fiecare data cand ii vad sau sa ma tem de ei…
Dar, sistemul asta anti-cuvinte-urate, este uneori foarte ciudat. Si aici nu ma refer la injuraturi. Iata o ciudatenie a limbii noastre, care de fapt a fost declansatorul postarii de fata. (daca sunteti mai sensibili, opriti-va din citit ianinte de urmatorul paragraf)
```
Mi-am amintit o concluzie. Nu stiu a cui si nici cu ce ocazie am perceput-o. Nu stiu nici cum de mi-a venit mie in cap dar iata teroria: “oamenii se impart in doua categorii – unii care mananca cacat si altii care il inghit”. Mie mi se pare ingrozitor din punct de vedere vizual. Astea sunt expresii clasice ale limbii romane care s-ar traduce: unii mint si altii cred. Mi se pare foarte dura treaba. Deci: mananci cacat=minti; inghiti cacat=crezi; ai mancat cacat=esti norocos … deci cei care mint sunt niste norocosi atunci cand sunt crezuti. Problema e ca cei care nu au mancat, nu sunt norocosi si inghit. ... Nu mai dezvolt ca ati inteles.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
daca ai o parere, exprima-te