10 metode de a genera idei

Fie ca esti managerul departamentului de marketing sau un manager de top intr-o companie, fie ca ai propria afacere, simti ca esti sau ca poti fi principalul generator de idei de dezvoltare din firma. Indiferent din ce domeniu face parte firma la care lucrezi, ideile bune vin din cam aceleasi surse.

In continuare iti prezint 10 metode sigure de a genera si de a-ti organiza ideile. Pe langa a fi metode prin care iti vin idei bune, sunt si o modalitate de a te organiza- un set de reguli de management personal.

1.CITESTE. Cisteste tot ce iti apare in fata ochilor pe domeniu. Aboneaza-te la revistele din domeniul tau si nu le colectiona ca noi, citeste-le, subliniaza pasajele interesante, rupe articolele pe care le consideri valoroase, pune-le intr-un dosar la care sa te intorci periodic. Dar indiferent ce faci cu materialele, citeste-le! Cisteste e-mailurile care iti vin de la parteneri externi, citeste reviste online. Cand esti curios despre un anume lucru, cauta pe Internet tot ce poti citi pe acea tema. In timp ce citesti, iti vor veni in minte idei. Noteaza acele idei si dezvolta-le in planuri de actiune. Citeste carti. Citeste carti de management, de marketing, de psihologie, de “how to”, carti scrise de celebritati din domeniul tau. Nu stiu daca vei gasi idei pentru afacerea ta in romane politiste sau de dragoste, dar stiu ca dintr-o carte buna de specialitate poti genera cel putin cate o idée la fiecare capitol. Deci Citeste! Cand citesti, tu controlezi informatia pe care o primesti si esti tu acela care filtreaza datele. E mai valoros cititul decat lectia pe care ti-o da un profesor la facultate pe aceeasi tema.

2.DESCHIDE OCHII. Cand faci parte dintr-un domeniu, trebuie sa stii totul despre acel domeniu, si trebuie sa prinzi din aer informatiile. Asa ca deschide ochii si obisnuieste-te sa observi totul in jurul tau, de la panourile publicitare ale concurentei din oras, la comportamentul clientilor tai, de la stirile din ziar care ar putea avea valoare pentru firma ta, la culoarea si desenul de pe masinile din trafic. Activeaza-ti creierul sa observe detalii care te pot ajuta. Am intalnit oameni care treceau zilnic prin centru fara sa observe panourile publicitare cu oferte speciale ale concurentei directe. Deschide ochii, nu te detasa de tot ce sa intampla in jurul tau. Creierul uman are propriul sistem de filtrare a mesajelor din exterior, dar daca te obisnuiesti sa fii atent la o serie de elemente, acestea vor incepe curand sa iti sara in ochi fara sa te mai concentrezi pe asta.

3.FA LISTE. O idee nu vine singura sau in forma minimala. Cand iti vine o idee vei avea imediat tot felul de noi idei legate de cum sa implementezi respectiva idee, cu cine sa vorbesti, o vei vizualiza. Ia pixul si agenda si noteaza tot, asa nu numai ca te asiguri ca nu uiti ideea, dar poti genera un lant de idei noi foarte valoroase. De asemenea, listele in sine sunt generatoare de idei. Fa liste de materiale, liste cu ce ai de facut, liste cu persoanele pe care le intalnesti, liste cu concurentii. Simplul proces de a lista anumite elemente iti va deschide creierul si vei vedea cum iti apar idei noi. Mai mult de atat, listand iti amintesti anumite lucruri pe care le-ai uitat, listant iti structurezi gandurile si eviti sa omiti unele elemente importante, listand eviti redundanta.

4.CERCETEAZA. Cerceteaza in domeniul tau de activitate si mai ales cerceteaza concurenta. Fa-ti o prioritate in a monitoriza ce face concurenta, mai ales ce face in mod public. Structureaza informatia. Fii riguros, foloseste tabele, liste, baze de date, fise si chiar dosare ale fiecarui concurent. Cercetarea nu inseamna doar sa fii interesat de un demeniu, ci este o activitate riguroasa, structurata. Cercetarea inseamna sa sapi cat mai adanc in domeniul de interes, sa strangi toate informatiile pe care le poti gasi. Inseamna sa generezi rapoarte, comparatii, analize, sa evaluezi informatia si mai ales sa tragic concluzii. Cercetarea nu numai ca iti genereaza idei, dar iti si verifica validitatea ideilor. Poate ca primul beneficiu pe care ti-l da cercetarea concurentei este sintagma “pot sa fac si eu asa!” sau “eu pot sa fac asta mai bine”. Cine a spus ca trebuie neaparat sa inovezi? Cine a zis ca trebuie sa inventezi tu roata? Daca concurenta a facut ceva bun, de ce nu ai face si tu? De ce nu ai “fura” idei? Nu te limita la concurenta. Cerceteaza mediul intern al companiei, cerceteaza domeniul in sine, metodele, doctrinele, tehnicile folosite… analizeaza in general orice ti se pare interesant pentru domeniul din care faci parte si invata sa faci si tu la fel ca cei care fac bine, sau sa faci mai bine ceea ce altii fac prost.

5.STUDIAZA totul despre domeniul tau, studiaza mereu, studiaza continuu. Este poate doar un nou termen pentru sfaturile scrise inainte- sa citesti si sa cercetezi, dar nu e de prisos sa il mentionez. Studiaza atat in cadru organizat (sa te intorci la scoala, sa faci un master, un doctorat, etc), dar si pe cont propriu. Perfectioneaza-te. Dezvolta noi abilitati. Daca descoperi ca ai anumite deficiente, rezolva-le. Invata o limba straina, invata un program pe computer nou pe care l-ai putea folosi in munca ta. Fiecare abilitate noua pe care o dezvolti va fi o sursa de a genera idei. Faptul ca vorbesti limba germana, de exemplu, poate genera ideea sa abordezi fimele din Germania si Austria pentru unele parteneriate. Orice om se indreapta de preferinta spre acele zone in care se simte mai confortabil. Cu cat esti mai obisnuit cu mai multe domenii, cu atat aria ta de adresabilitate creste si, evident ideile se inmultesc.

6.FA-TI PRIETENI. De cate ori ai ocazia sa iesi la o cafea cu un prieten, profita de ea. Profita de timpul in care poti discuta, in mod informal, la o bere, la o cafea. Discuta despre orice, asculta parerile celorlalti. Fa-ti cat mai multi prieteni. Povesteste-le despre interesele tale. Prietenii au tendinta sa te sune si sa te anunte despre ce au descoperit ei nou in domeniul tau, doar ca sa stii. Daca un prieten vede reclama unui concurent de-al tau, te va anunta. Prietenii apropiati vor sa ajute, chair daca nu se pricep. Nu refuza ajutorul lor. Ochii odihniti, observa lucruri pe care tu le-ai putea omite. Faptul ca sunt total pe dinafara domeniului tau, ii face observatori buni. Prietenii pot fi furnizori buni de idei.

7.PARTICIPA la targuri si expozitii din domeniu, la evenimente organizate, la traininguri, atat in localitatea sau tara unde lucrezi, dar mai ales la cele internationale. Faptul ca te intalnesti cu participanti la aceeasi piata si vezi ce au mai inventat ei, iti va oferi tie nenumarate idei. Vizita la un targ international este poate mai valoroasa din punctul de vedere al noilor idei decat un an intreg de cercetare la birou. Cand aflii despre un eveniment al domeniului tau, fa tot posibilul sa participi si tu. Chiar daca costa, merita investitia. Pe langa ideile pe care ti le genereaza, toate materialele pe care le poti strange si pe care le vei citi ulterior cu atentie, vor genera alte idei, toate cartile de vizita primite vor fi potentiali parteneri, iar lista beneficiilor personale, dar si profesionale pe care le ai din participarile la evenimente este foarte lunga.

8.CALATORESTE. Fiecare deplasare te scoate din mediul cu care esti deja obisnuit si iti arata o serie de elemente noi. Fiecare cultura pe care o intelegi iti da idei. Calatoriile de afaceri sunt organizate astfel incat sa intri in contact cu domeniul tau de interes pe tot parcursul calatoriei, dar si calatoriile cu scop touristic sunt generatoare de idei profesionale. Oricat de mult te-ai relaxa in vacanta, nu te vei deconecta total de eul tau profesional. Ceea ce intr-o tara este normal, la tine in tara s-ar putea sa fie ceva original, deci strange idei din propriile calatorii. Mai mult de atat, te pot asigura ca fiecare calatorie pe care o faci adauga greutate experietei tale de viata, care te defineste ca om. Gandeste-te cum ai putea face si tu, la tine in firma, ceea ce ai vazut in vacanta.

9.ASOCIAZA-TE, intra in organizatii profesionale, in asociatii caritabile, in grupuri de discutii, etc. A face parte dintr-o organizatie iti da oportunitati de a te intalni cu oameni si a discuta, de a ti se furniza informatii, de a calatori, toate acestea fiind generatoare de idei. Asociatiile, de asemenea, au ca scop dezvoltarea personala a membrilor lor, deci vei avea si beneficiul de a progresa ca persoana si ca profesionist, de a castiga noi aptitudini.

10.IMBUNATATESTE. Cauta mereu sa faci mai bine ceea ce faci. Incearca sa generezi mereu versiunea “New and Improved” a produsului tau. Fii critic si creativ cu produsele companiei tale. Simplifica unele procese, simplica unele produse, infrumuseteaza-le, fa-le mai usor de utilizat, adauga sau elimina din utilizarile produsului. Cauta, pur si simplu, modalitati de a face lucrurile mai bine. Simpla intrebarea “cum ar putea fi mai bine?” este un generator de idei.

Nu trebuie sa retii tot ce ai citit mai sus, doar noteaza-ti cele 10 metode si aplica-le pe toate sau pe rand. Astept sa imi povestesti cate idei ti-au venit si care sunt metodele tale de a genera idei.

A new Service for Bored Business Travelers

Your travel assistant

Bucharest is a business city. Travelers generally stay for as little as possible and their schedule is pretty dull - they check in to the hotel, they spend the night, watch some TV, get breakfast, go to meetings, have lunch, more meetings and go back to the hotel.

All business travelers have spare time and could do a lot of great things, but most prefer to go for dinner and spend the evening in the hotel.

No matter how used they are to traveling, nobody likes to be alone in a foreign city.

Now there is a new service- a travel assistant that you can hire for the day to make a program for you or your group.

You call them, tell them what activities you would prefer to have, what type of places you would like to see. They make some proposals, you choose how to start the day and go together for trips, activities, walks, shows, etc. It is not an escort service, but more an exclusive short term travel agent service.

The benefits for the clients are various. They have somebody to talk to, they have a guide for Bucharest, they have company for activities and they have a local on their side while spending the time in the city. The travel assistant is a person who knows the city, speaks very good English or another language, knows a little bit of history and is a talented guide. The agent is a professional but pleasant presence and they can be hired to interpret business meetings as well as to play the business assistant role while the client is in town.

It is as if you would have a friend in town and this friend takes care to show you a good time in the city.

If you are alone in a strange city, wouldn’t you like to have somebody to show you around?

When you come to Bucharest, call 0040-733 158 851 and book a travel assistant.

Reprofilarea, reconversia profesionala…

Reprofilarea, reconversia profesionala…Pe timp de criza, multe industrii sau domenii sufera serios. La noi se stie ca Imbiliarele sunt la pamant, industria grea e la pamant, serviciile in general stau prost, cu exceptia telefoniei si serviciilor bancare, si marea majoritate a domeniilor au avut de suferit.

Ce se intampla cand firmele dintr-un domeniu anume se afla in criza? Prima actiune este sa dea oameni afara. Efectul acestei actiuni este ca in piata apar foarte multi specialisti pe o anumita nisa profesionala care nu mai au job, si care nici nu prea mai au cum sa-si gaseasca job in domeniul in care au experienta. Deci la ei in domeniu nu e loc, iar in celelalte domenii nu se poate, caci nu au experienta. Ups…

Pe de alta parte, exista profesii care sunt dependente de o anumita industrie (inginerii contructori, arhitectii, ospatarii, medicii si multe altele) dar exista si profesii care nu depind de o industrie (contabili, secretare, vanzatori, etc). In aceste profesii din urma, oamenii pot schimba domeniul cu usurinta, putand ocupa acelasi post, dar intr-o industrie complet diferita. Sunt unele scoli care formeaza profesionisti fara specialitate. Asta este rau la inceputul carierei, cand absolventii nu au experienta in nimic, ci doar cunostinte teoretice. Dar in conditii de criza le ofera un mare avantaj.

Contabilul face acelasi lucru fie ca lucreaza pentru o firma producatoare de masini, fie ca lucreaza in servicii. Foarte putine lucruri se schimba in sistemul si principiile de lucru, asa ca oamenii se pot adapta practic imediat.

Asa ca recomand tinerilor absolventi de liceu, care vor sa faca o facultate, sa isi aleaga un domeniu care sa le deschida porti si sa le creeze variante, in loc sa isi aleaga o profesie care apoi ii va obliga sa lucreze doar intr-un domeniu. (cu exceptia celor cu vocatie) E mai bines a fii multiprofil de la inceput decat sa trebuiasca sa te reprofilezi.

Si iata inca un lucru pe care il iubesc la marketing. Odata ce stii marketing, poti activa in orice firma. Principiile nu se schimba, structura echipei nu variaza mult, modul de lucru e cam la fel. Tot ceea ce trebuie sa inveti sunt specificitati ale industriei, care ti se explica in prima saptamana de lucru si pentru care gasesti informatii imediat.

Un medic ortoped va avea nevoie de mult timp, chiar ani sa se respecializeze in neurologie. Un marketer in FMCG poate devein marketer in servicii hoteliere in mai putin de o luna si poate incepe lucrul efectiv chiar din prima saptamana. Acelasi lucru se aplica si pentru absolventii de Management, Contabilitate, Informatica, Resurse Umane etc.

Am observant asta la mine si o exprim ca incurajare si pentru altii. Mi-am creat un stil de lucru de-a lungul anilor de practica. Stiu unde sa caut informatia, stiu cum sa o folosesc, stiu cum sa organizez echipa si sa realizez un eveniment. Nu conteaza pentru mine daca este pentru a vinde becuri, aparate de facut apa din aer, un restaurant sau chiar un spital. E drept ca in imobiliare imi va fi mai simplu , caci déjà am baza de date formata si contactele facute. Dar daca trebuie sa organizez o participare la targ cu becuri cu led, credeti ca imi ia mai mult timp decat daca as organiza participarea la targ cu un turn residential? Va spun sigur ca nu. Mai mult, bugetul va arata cam la fel, documentatia va fi cam aceeasi, check-listul va diferi foarte putin. Da-mi un produs sau un serviciu si pot incepe marketingul maine.

Nu-i asa ca e bine sa fii profesionist fara sa fii specialist? Te poti respecializa fara sa te reprofilezi. Asta inseamna ca poti sa intri in orice companie, din orice industrie, oricand si sa faci performanta. Tot ceea ce trebuie sa inveti e doar informatie, nu aptitudini, nu competente.

Imi caut job, dar nu stiu la ce sa aplic.

…Sau Cum inteleg recrutatorii posturile pentru care recruteaza

De ceva vreme imi caut job.

Da, stiu, am un CV care ii sperie pe recrutatori - cand il vad déjà isi inchipuie ca le cer salariu de 10000 euro/luna si beneficii cacalau. Asta este dezavantajul meu. Pe de alta parte, nici nu prea sunt (adica nu am gasit deloc) posturi care sa mi se potriveasca sau cu care sa ma potrivesc. Eu cred ca a gasi un jo6b si a gasi un partener de viata folosesc cam acelasi criteriu – potrivirea. Ei bine, lasam discursul asta la o parte si intram in subiectul comentariului de azi.

Ce inseamna director de vanzari?

Toate anunturile de Director de vanzari includ cerinte de genul: Cresterea volumului de vanzari; Gestionarea si dezvoltarea portofoliului de clienti; Definirea si implementarea planului de vanzari si marketing; Negocierea si urmarirea derularii contractelor; Promovarea produselor si realizarea target-ului de vanzari, etc. Adica intr-o echipa de 10 oameni, insarcinata cu promovarea si vanzarea produselor companiei, toti ar trebui sa fie directori.

Daca agentul de vanzari se cheama director de vanzari sau sales manager, atunci cum il cheama pe seful lor? Cum se numeste postul celui care trebuie sa organizeze echipa de vanzari, sa stabileasca si sa urmareasca atingerea obiectivelor de vanzari prin motivarea si organizarea directorilor de vanzari cu responsabilitati de agenti comerciali, sa sustina echipa de vanzari in relationarea cu clientii importanti, sa ofere suport in negocieri si in concluzionarea tranzactiilor dificle, etc? Adica daca vreau si pot fi director de vanzari, la ce posturi sa aplic? Ca daca bag in seama posturile de director de vanzari sau sales manager, ajung sa aplic la posturi de agent comercial si imi pierd vremea degeaba in interviuri pentru joburi 1 -pe care nu le vreau si 2- care nu isi permit sa ma tina.

Produsul – are treaba cu marketingul?

Va dati seama ca intrebarea e retorica. Daca ati mai citit pe blogul asta si daca ati vizitat site-ul www.neolevel.ro, déjà stiti raspunsul. Dar angajatorii nu prea stiu. Daca aplici la joburi in marketing, fisele posturilor sunt limitate la comunicare. Prin marketing ei inteleg comunicare – adica un sfert de marketing in viziunea clasica. De-aia nici nu se gasesc joburi bune in marketing, caci este evident ca pe timp de criza, se renunta la serviciile consumatoare de bani, cum ar fi comunicarea. Mai mult de atat, am dat peste fise de post de Manager de Produs care se refera la managementul productiei, si altele la vanzari, sau chiar la comunicare. Deci daca Managerul de produs se ocupa de comunicare, managerul de marketing se ocupa de comunicare, managerul de vanzari de ocupa de comunicarea directa cu clientii… cine face restul de 3 sferturi din marketing? Raspuns posibil: Directorul General, singur(adica doar cu asistenta, caci restul departamentelor comerciale sunt oricum ocupate cu comunicarea si nu mai au oameni specializati si pe marketing).

Deci daca vreau sa aplic la un job in care sa fac munca directorului de marketing, trebuie sa aplic la posturi de General Manager. Ok, prefer sa iau asupra mea toate responsabilitatile organizatiei, decat sa fac un sfert de marketing. (oricum am facut si facultatea de management si am mai tinut in carca companii)

II rog pe cei care ma pot ajuta cu sugestii si informatii despre posturi disponibile, in companii care stiu pe ce planeta se afla, sa imi trimita mesajele respective fara ezitare. Multumesc.

Care este diferenta dintre Branding si Marketing?

Lansez cu acest articol o provocare la dezbatere. Ii invit sa isi sustina propria parere pe toti cei care au avut ocazia sa rasfoiasca o carte de marketing si sa citeasca cateva articole de branding, si mai ales pe cei care lucreaza, studiaza sau ii invata pe altii despre marketing si branding.
Analiza de mai jos nu este exhaustiva, prezinta cateva argumente pentru a avea o idée despre originea dilemei mele si lasa loc argumentelor voastre.

Este brandingul un marketing bine facut? Nu neaparat, caci in literatura recenta exista niveluri diferite ale brandului, la care se ajunge realizand activitati mai mult mau mai putin coerente, mai mult sau mai putin constante sau mai mult sau mai putin profesioniste. Deci un marketing bun si un branding bun se incadreaza in aceleasi standarde. Daca nu ar fi existat conceptual de brand slab, atunci am fi putut pune semnul egal intre marketing la nivel inalt si branding.

Din punct de vedere intern, ne referim la marketing iar din punct de vedere al mediului extern ne referim la branding? Nu neaparat, caci si brandul are mediu intern, extern si macromediu, format din aceleasi componente ca mediul de marketing intern, extern, si macro.

Este brandingul mai degraba partea estetica a marketingului? Nu neaparat, caci managementul brandului include tehnici, instrumente, criterii de evaluare, grille etc, la fel ca si managementul marketingului.

Brandul se refera doar la comunicarea de marketing, deci este o parte din marketing? Am putea spune ca brandingul si Promovarea (din cei 4 P ai mixului de marketing) ar fi acelasi lucru, dar am omite elementele de produs care sunt atat de importante in crearea si dezvoltarea brandului – numele, designul, calitatea, varietatea, ambalajul, numele de marca, serviciile associate, garantiile. Omitem de asemenea elemente din mixul de pret de care brandingul se ocupa – formarea pretului, rerducerile, rabaturile, conditiile de plata, etc, dar si mixul distributiei in totalitate- canalele de distributie, acoperirea, sortimentele (ati citit de brand extensions), localizarea, etc.

Se refera brandingul de fapt la managementul marketingului? Tind sa accept ideea asta, cel putin cititnd structurile cartilor de branding si marketing. In general cartile de marketing sunt structurate in jurul celor 4P, iar cartile de branding sunt structurate pe axa- operational-strategic, asa cum sunt cartile de management al marketingului. Atunci ce rost mai are sa avem termeni diferiti pentru branding, marketing, brand management si marketing management? Nu am putea sa avem doar marketing si branding?

Marketingul acopera teoreticul si brandingul acopera practicul? Pe cat de usor de demonstrat ar fi aceasta ipoteza, ea nu elimina faptul ca exista pe de o parte principii ale marketingului care sunt teoretice si exista marketing operational si strategic care se ocupa cam de tot ce se ocupa si brandingul.

In limbajul specialistilor de marketing, comunicare sau branding termenele sunt confuze. De exemplu un specialist de marketing va folosi termenul de produs iar un specialist in branding va folosi termenul de brand, ambii referindu-se la acelasi lucru. Deci in limbajul de specialitate brand = produs.

Este brandingul de fapt marketingul pentru un singur produs? fisa postului unui marketing manager este asemanatoare cu cea a unui brand manager, mai ales in companiile care nu au mai multe marci in portofoliu. Adica daca avem o singura gama de produse, brandingul sio marketingul se confunda, dar daca detinem 5 marci, avem 5 brandinguri si un singur marketing? Ar fi o idee din punct de vedere organizatoric, dat tot invalida, caci de exemplu vorbim de marketingul personal si de branding personal referindu-ne la acelasi lucru.

Branding = tot ceea ce comunica din marketing. Dar care sunt elementele marketingului care nu comunica?

Branding se refera la perceptia publicului tinta despre produs. Atunci marketingul se refera la altceva? Nu este accentuata focalizarea pe publicul tinta chiar in definitia marketingului?

Sau branding este perceptie iar marketing palpabil? Caci si aici avem argumente contrare. Cata vreme brandul este atasat unor produse iar valoare lui se quantifica si in vanzari, brandingul nu mai este doar o perceptie ci un rezultat.

Brandingul este un marketing castigator? The American Marketing Association (AMA) defineşte un brand ca fiind un "nume, termen, semn, simbol sau design, sau o combinaţie a acestora menita a identifica produsele şi serviciile unui vânzător sau grup de vânzători şi a le diferenţia de cele ale altor vânzători. Astfel, are sens să se înţeleagă că brandingul nu se refera la a va fave publicul tinta sa aleaga produsul dumneavoastra in detrimentul concurenţei, ci se refera la a face publicul tinta sa va considere singurul care oferă o soluţie la problema lor. Deci brandingul ar fi un marketing castigator, care a fidelizat deja clientii.

Brandingul si marketingul au obiective diferite? Obiectivele pe care le va realiza brandul includ: furnizează un mesaj clar; Confirmă credibilitatea companiei; conecteaza din punct de vedere emotional publicul ţintă; motivează cumpărătorul; intareste fidelitatea utilizatorului. Nu sunt aceste obiective incuse si in setul obiectivelor de marketing?

Brandingul porneste de la nevoile clientilor iar marketingul nu? Pentru a reuşi în branding trebuie să înţelegeti nevoile si dorintele clienţilor şi potenţialilor clienţi. Veti face acest lucru, prin integrarea strategiilor de brand in compania dumneavoastră în fiecare punct de contact. Oare nu se aplica si la marketing?

Brandul se gaseste în inimile şi minţile clienţilor, consumatorilor si clienţilor potentiali. Aceasta este suma totală a experienţelor şi percepţiilor lor, dintre care pe unele le puteti influenţa, iar pe altele nu.

Brandul e un rezultat iar marketingul un proces? Un brand puternic este inestimabil caci batalia pentru clienţi se intensifică zi de zi. Este important să petreceti timp pentru a investi în cercetare, definind şi construind brandul. Credeam ca brandul e rezultatul iar brandingul e procesul. Putem avea o concluzie aici. Brandingul are ca rezultat brandul. Care este rezultatul marketingului? Tot brandul?

Brandul este sursa promisiunii dumneavoastra catre consumatori. Este o caramida în fundatia marketingului şi comunicarii, una de care nu doriti sa va lipsiti. Deci brandingul ar fi localizat in zona pozitionarii si diferentierii. Sursa promisiunii catre consumatori nu este de fapt suma elemenetelor de marketing referitoare la produs?

Brandingul e mai mult decat un produs, si marketingul la fel. Brandingul este baza marketingului si este inseparabil de strategia de afaceri. Prin urmare, este mai mult decât a pune o etichetă pe un produs de lux. In zilele noastre, o corporaţie, firmă de avocatură, o tara, o universitate, un muzeu, un spital, o celebritate, şi chiar cariera ta poate fi considerata a fi un brand.

Ca atare, un brand este o combinaţie de atribute, comunicate printr-un nume, sau un simbol, care influenţează procesul de gandire în mintea unui public şi creează valoare.

Brandingul e ancorat in psiho-sociologie iar marketingul e mai practic? Brandingul este profund ancorat în psiho-sociologie, acesta ia în considerare atât atributele corporale cat şi necorporale, de exemplu, beneficiile funcţionale şi emoţionale. Prin urmare, aceste atribute compun convingerile publicului pe care acesta si le reaminteşte atunci când se gandesc la brand în contextul propriu.

Valoarea unui brand sta, pentru public, în promisiunea că produsul sau serviciul va livra conform asteptarilor. În mod cert, un brand poate evoca amintiri ale unei experienţe negative. Atunci valoarea pentru publicul respectiv ar fi sa evite achizitia acelui brand. (...sau produs, sau produsele companiei) La fel e definit si un marketing de valoare.

Din punctul de vedere al proprietarului brandului, valoarea brandului deseori constă în siguranta unor câştiguri viitoare mai mari, dar poate fi, de asemenea, evaluat în termeni de voturi pentru un politician, cariera unui executiv, investiţii străine directe pentru o ţară, etc. Pentru proprietar un marketing bun este acelasi lucru.

Brandingul este un amestec de arta si stiinta care administrează asociaţiile mentale dintre un brand şi amintirile publicului despre brand. Marketingul este de asemenea, un amestec de arta si stiinta
Brandingul presupune concentrarea resurselor pe anumite active corporale şi necorporale, pe anume atribute, pentru a diferenţia brandul într-un mod atractiv, semnificativ şi convingator pentru publicul ţintă. Definitia marketingului se refera la acelasi lucru.

Managementul Brandului devine un cadru organizatoric care gestionează sistematic acele procese centrate pe client. Acesta are ca scop colectarea de informaţii, alocarea resurselor, livrarea consecventa a promisiunii brandului de-a lungul timpului, la fiecare punct de contact cu clientul. Definitia marketingului include aceleasi cerinte.


Incerc sa definesc cele doua concepte cat mai clar si sa le separ dupa criterii evidente, caci personal consider ca este inutil sa avem literatura paralela care se refera la acelasi lucru, cu terminologii diferite care in esenta se refera la acelasi lucru. Dar daca exista diferente reale intre ele doua concepte, as vrea sa le identific.

Citesc carti de branding si am senzatia ca am mai citit aceeasi informatie in cartile de marketing. Inteleg conceptele de brand equity, brainding, brand essence, etc si imi dau seama ca toate au echivalente in teoria de marketing. Am senzatia ca stiinta este dublata artificial. Iar in acest caz nu pot spune ca este vorba de junk marketing, caci atat cartile de branding cat si cele de marketing la care ma refer sunt foarte riguros construite, sunt materiale complexe si ofera informatii de valoare.

Deci exista vreo diferenta reala intre branding si marketing?

You cannot satisfy them all

Marketing is a question of taste, or research, an art and a science.

You can do the best marketing possible, you can take the most appropriate actions, and you can go the extra mile. I can guarantee you that you will always find someone who is not happy with what you are doing.

If you are a young marketer, remember this: you cannot satisfy them all. Right it on a big poster and put it in front of your eyes. This will spare you a great deal of frustration in those moments when you are happy with your results and you would expect to be congratulated and all of a sudden you receive an e-mail criticizing you or a direct and public critique in a meeting.

People are generally rude. Do not spend too much energy in fighting back and most importantly- do not compromise your marketing just for pleasing some civilian who really does not get it. If you argue for your version, you will only make it worse. Play it clever: say “yes”, say you agree with them and do what you think it is the better marketing. After all if you really make a mistake, it is your head, not theirs. Don’t mind the opinions of people who are not responsible for marketing. The only judgment that counts is your targets and the direct way of knowing is through sales when it is applicable of through research.

Everybody knows everything about football, politics and marketing.

You can be almost sure that your colleagues are not part of your target. Why would you bother to listen to their comments? Why would you compromise to please them? Don’t. The only people you need to please be your clients...

Your big boss is another difficult issue. Unless he is an ex marketing director, you will find yourself asked to change some things. Pick your fights carefully. My advice is to fight for the elements that are really important and will make a difference and use small concessions to get to the professional and good marketing you know you can make. Unfortunately, it is extremely rare that your boss will not try to impose his own taste. Remember that he also is outside your target. Show him the money and you will win.